Suntem la început de an agrar și am intrat în
anotimpul cald, situat sub semnul Calului. Vremea Câșlegilor aducătoare de voie
bună a trecut, a trecut și Săptămâna Nebunilor, nopțile sunt tot mai scurte iar
tinerii trebuie să se odihnească pentru a putea lucra pământul. A venit timpul
aratului și petrecerile iernii ar trebui uitate. Dacă nu se întâmplă așa,
Sântoader și alaiul lui aduc ordinea în comunitate: merg prin casele unde se
țin șezători, iau fetele la joc, apoi zboară cu ele în văzduh și le aruncă de
acolo pe pământ.
SĂPTĂMÂNA SÂNTOADERILOR
Zilele lui Sântoader au început marți și de
atunci, fiecare zi a fost patronată de un cal din herghelia lui divină. În
unele locuri, sărbătorii îi sunt consacrate 6 zile, în altele - 9 sau chiar 12.
„Caii lui Sân Toader sunt în număr de şase (...). În timpul acestor zile nu e
voie să cânţi, să petreci sau să lucrezi, de la ora 6 seara până la 6
dimineaţa, pentru că ei te calcă în picioare. Nu te poţi feri, pentru că ei iau
diferite chipuri de oameni.” (Tony Brill). Spirit demoniac, restrictiv și
agresiv, Sântoader își trimite herghelia sa nevăzută la casele în care fetele
și femeile nu-l cinstesc cum se cuvine, spre a le pedepsi cu cruzime. Jumătate
oameni, jumătate cai, Sântoaderii pot fi alungați doar cu vrăji. Fetele fac
farmece pentru a-i îndepărta, întorc toate vasele din casă și cer ajutorul
pâinii-rugăciune, rostind în șoaptă toate chinurile grâului de la germinare
până la transformarea lui în aliment sacral.
JOIA IEPELOR
Astăzi este Joia
Iepelor, zi care presupune interdicții stricte de muncă: nu se „împunge cu
acul”, nu se toarce, nu se țese, nu se sapă, nu se ating obiecte ascuțite. Ziua
se ține pentru asigurarea sănătății animalelor, în special a cailor. Pentru a
scăpa de vizitele nocturne ale Sântoaderilor, oamenii îndeplinesc peste zi o
serie de sarcini impuse de patronul lor. Bărbații trebuie să țesale caii, să-i
hrănească și să-i împodobească cu ciucuri roșii spre a-i feri de deochi.
Femeile își încep ziua cu spălatul ritual al părului, apoi merg în grajd, ating
coama calului și rostesc o invocare magică a Sântoaderului, pentru a avea părul
viguros, lung și mătăsos: „Toadere, Sântoadere!/ Dă cosițe fetelor/ Cât cozile
iepelor”). Despre aceste personaje mitice cabaline, asemănătoare centaurilor,
se spune că ar avea puterea de a purifica timpul şi spaţiul, la intrarea în
primăvară. Etnologul Ion Ghinoiu îi definește drept „semizei care puneau capăt
șezătorilor și petrecerilor din timpul iernii
Sursa.
Sursa.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu